Filme

Inundații Satu Mare 1970

A fost cea mai mare calamitate naturală care s-a abătut asupra oraşului Satu Mare. Sătmărenii îşi amintesc că în intervalul 10-13 mai 1970 cantităţile de precipitaţii erau enorme, de peste 100 litri/mp. În dimineaţa zilei de 14 mai, Someşul a atins la Satu Mare cota de atenţie de 770 cm. La ora 12.00, Sectorul hidrometeorologic din Cluj a anunţat că la Satu Mare Someşul va depăşi cu peste 2 m cota de inundaţie, inclusiv digurile şi cele două poduri – cel rutier şi de cale ferată. În 30 de localităţi aflate în amonte au fost desfăşurate acţiuni de evacuare a populaţiei.

La intrările în oraş, Apele Someşului au luat aspectul unui fluviu cu lăţimea de 15 km şi debitul de 3600 mc/secundă, cât cel obişnuit al Dunării. Satu Mare a fost acoperit de ape începând din zona din dreapta a Someşului. În mai puţin de două ore au fost inundate fabrici, uzine, locuinţe, magazine, spitale şi vieţi omeneşti. S-a acţionat cu sute de plutitoare, autoturisme, tractoare şi elicoptere pentru a scoate peste 4.000 de persoane în afara pericolului. Au fost salvaţi peste 6.000 de copii, femei şi bătrâni. Populaţia salvată  – un număr impresionant de 37.000 de persoane – a fost cazată în şcoli, cămine culturale şi internate. A doua zi, au început să sosească la Satu Mare ajutoare din toată ţara, pentru cei sinistraţi. De atunci, cartierul Someşului, cuprinzând străzile Chendi, Bariţiu, Argeşului, Anton Pann, Ion Ghica a fost simbolic denumit cartierul Solidarităţii.

Pagubele suferite per total de judeţul Satu Mare în urma inundaţiilor din 14 mai 1970 au constat în compromiterea a 40.000 hectare de teren agricol, o pagubă de 77.000.000 lei la care s-au adăugat 258.000.000 lei pierderi ale populaţiei constând în investiţii şi construcţii de 64.000 lei, în transporturi de 62.000 lei, în circulaţia mărfurilor de 184.000.000, pierderi în producţie de peste 64.000.000 lei. 5.693 de persoane au rămas fără locuinţă. Nu în ultimul rând, 56 de oameni au murit înecaţi.

Urmărește filmul aici

Cutremurul din 1977

În lupta cu nămeții - Marele viscol din 1954

Cutremure în România-emisiune ProTv

 Cutremurul din 10 noiembrie 1940

Jurnal de actualitati frantuzesc in care sunt prezentate imagini din Bucurestii loviti de cutremurul din anul 1940

Preluare de pe www.ina.fr

Titlu original: Vidéo Ina - Tremblement de terre en Roumanie

 Hiroshima

A fost momentul definitoriu al secolului 20 – miza științifică, tehnologică, militară și politică a primului atac atomic din lume. Acest film documentar-dramă încearcă ceea ce niciun alt film nu a reușit până acum: să arate cum este să treci printr-o explozie nucleară, milisecundă cu milisecundă. Concentrându-se pe perioada de trei săptămâni dintre primul test nuclear din New Mexico și atacul propriu-zis cu bomba atomică, acest film documentar își transpune audiența în camera unde au fost luate deciziile politice cruciale;

• La bordul lui Enola Gay, în zborul ce va intra în legendă;
• În interiorul bombei, la momentul exploziei;
• Pe străzile Hiroshimei când iadul se dezlănțuie.

Povestiri paralele se întretaie, descifrând evenimentele din ambele perspective, japoneză și americană, și scoțând la lumină tensiunile și conflictele din acțiunile și mințile celor care făceau atunci istorie. Efectele speciale recreează realitatea misiunii – inclusiv din inetriorul bombei – iar înregistrările de arhivă redau urmările oribile ale atacului.

 Hiroshima: a doua zi

Filmul documentar realizat de National Geographic despre atacul cu bomba atomică de la Hiroshima (Japonia) prezintă două versiuni diferite despre bilanţul post-atac: de o parte se află supravieţuitorii atacului, iar de cealaltă se situează oamenii de ştiinţă ai Guvernului american şi personalul militar trimis să facă bilanţul de după atacuri.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe 6 august 1945, SUA au lansat primul atac cu bombă nucleară din istorie, asupra oraşului japonez Hiroshima. Bomba lansată de avionul B-29 “Enola Gay” al Escadrilei 393 a Aviaţiei americane, botezată “Little Boy”, a provocat pierderi enorme de vieţi omeneşti şi distrugeri nemaiîntâlnite până la acea dată. O a doua bombă, supranumită “Fat Man”, a fost lansată trei zile mai târziu, pe 9 august, asupra oraşului Nagasaki.

În primele patru luni de după bombardament, numărul victimelor s-a ridicat la peste peste 160.000 în Hiroshima şi 80.000 în Nagasaki. Aproape jumătate dintre decese s-au înregistrat la câteva ore după atac. Oficiul prefectural al Hiroshimei a estimat că 60% din cei care au decedat imediat după bombardament au murit din cauza arsurilor, 30% au fost striviţi de dărâmături, iar 10% din alte cauze. În următoarele luni, zeci de mii de oameni au murit din cauza radiaţiilor produse de bomba atomică.

Dezastrul de la Cernobal

Cursul istoriei se poate schimba in doar cateva ore sau in cateva minute atunci cand fiecare secunda, fiecare cuvant si fiecare decizie este responsabila nu doar de soarta unei natiuni, ci de cea intregii omeniri.
"Dezastrul de la Cernobil" examineaza o astfel de ora plina de evenimente, povestea palpitanta a celui mai grav dezastru nuclear din lume -- explozia nucleara de la Cernobil.
Aceasta a fost de zece ori mai puternica decat cea de la Hiroshima si a avut loc datorita combinatiei dintre o greseala umana si o tehnologie imperfecta.
Acest documentar examineaza cele 60 de minute critice si ne conduce de la muncitorii uzinei pana la doi pescari care isi incercau norocul in apele poluate ale Cernobilului.
Cu o combinatie extraordinara intre drama si arta simularii pe computer, "Dezastru la Cernobal" ne prezinta reconstrituirea secundelor finale ce au dus la dezastru si urmarile sale terifiante.

Batalia Cernobalului

Batalia Cernobalului documenteaza in mod dramatic eforturile uriase depuse pentru a preveni reactia nucleara in lant si o noua explozie, eforturile de a "lichida" radiatia si de a sigila reactorul distrus cu ajutorul unui sarcofag gigantic. Aceste intamplari sunt redate prin imagini obtinute recent, fotografii si filmari ale reactorului si imprejurimilor sale, animatie pe calculator si interviuri ale lichidatorilor si martorilor, din care multi au fost expusi al doze uriase de radiatii, lideri militari, savanti, muncitori, jurnalisti, medici si refugiati din Pripyat.

Pripyat

Asezarea numita Pripyat se afla la 5 kilometri de Centrala Atomoelectrica de la Cernobal. Pana in 1986, populatia orasului se ridica la aproximativ 50,000 locuitori. Acum, Pripyat e un oras fantoma contaminat si pazit care se afla in centrul zonei radioactive ce se intinde din Ucraina pana in Belarus. Satele au fost evacuate aproape complet. Accesul in zona inconjurata cu gard de sarma ghimpata este posibil numai pe baza de permis special, iar persoanele care parasesc Zona sunt verificate in vederea decontaminarii radioactive.

Tsunami: când valul a lovit

Peste 8.000  morţi, 8.457 de răniţi şi 4.499 de dispăruţi: acesta este bilanţul valului tsunami care a lovit Thailanda, în 26 decembrie 2004. Dezastrul a fost cauzat de un cutremur în Oceanul Indian. Cele mai grav afectate zone au fost insula Phuket şi zona turistică Khao Lak, unde au decedat aproape 4.000 de oameni, mulţi dintre ei turişti.  Acest film documentar prezintă povestea valului tsunami din Asia, relalată în premieră de cuvintele şi imaginile supravieţuitorilor.
Tsunami-ul este o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor în urma producerii unor erupții subacvatice sau a unor cutremure foarte puternice, de 7-9 grade pe scara Richter. Valul tsunami se propagă diferit față de valul obișnuit şi are viteze foarte mari, de la 300 la 700 metri pe secundă, propagându-se pe toată adâncimea oceanului. Înălțimea lui variază de la câteva zeci de centimetri până la câțiva metri.

Teroare la Tokio

Veti afla povestea inspaimantatoare a atacului cu gaz sarin din metroul din Tokyo.
Pe parcursul acestui documentar, veti afla ce s-a intamplat atunci cand una dintre cele mai distrugatoare arme create de om a fost folosita impotriva populatiei nevinovate.
Acesta nu a fost un atac al teroristilor, ci un gest extrem al unei secte japoneze, Aum Shrinri-Kyo, executat la cererea guru-ului acestora, Shoko Asahara, care predica despre ura si despre moarte.
Veti trai acea inspaimantatoare ora de dinaintea atacului cu o arma de distrugere in masa asupra unor oameni neinarmati si incapabili de a se apara intr-un fel.

Zborul 11

Pe 11 septembrie 2001, lumea privea cu uimire si cu teama cum doua avioane intrau, la cateva minute unul dup celalalt, in cele doua turnuri gemene ale WTC din New York.
Avea sa fie, vorba filmelor americane, “sfarsitul lumii asa cum o stim noi”.
Putini stiu insa ce s-a intamplat cu adevarat la bordul zborului 11. Putini au aflat ca, in timpul deturnarii avionului care avea sa intre in turnul dinspre nord al WTC, turnul de control avea legatura cu una dintre stewardese, sau ca se gasise o valiza in care era un plan detaliat al atacului din acea zi nefasta.
“Zborul 11 – Ultima ora” prezinta detaliat povestea primului avion deturnat in 11 septembrie si le permite celor care-l vor vedea sa afle in amanunt sentimentele, trairile, spaima celor care au fost martorii evenimentelor din 11 septembrie 2001.

Haos din cenușă - Vulcanul din Islanda
Devastatoarea erupție a vulcanului Eyjafjallajokull din Islanda, petrecută la mijlocul lunii aprilie 2010, a provocat haos pe cerul Europei, prin oprirea traficului aerian și blocarea a sute de mii de pasageri în diverse părți ale lumii. În vreme ce echipele de jurnaliști monitorizau cu frenezie evoluția norului de cenușă și transmiteau revenirea turiștilor și călătorilor în interes de afaceri în țările de origine, o echipă de filmare a National Geographic Channel se afla la locul evenimentului, în Islanda, pentru a înregistra un film documentar, în timpul și după cele două erupții. Prima a izbucnit la 20 martie, iar cea de-a doua, mai mare, la 14 aprilie. Membrii acestei echipe au fost singurii care au relatat povestea chiar de la început. Ei au fost primii care au primit permisiunea de a zbura cu elicopterul până la ghețar, pe vârful vulcanului, și au reușit să obțina imagini incredibile ale vulcanului în timpul erupției.
Vezi documentarul AICI